M221

Uitat-am în doi ani
cuvinte fără bani,
din pietre meșterite
pe larmele falite,
cu păsări fără zbor,
cu bolta-mi fără dor.

Tăcerea mi-a născut
un verde zâmbet…
propriul scut.
dmd.

 

M220

Sărmanii de noi,
trecutele-s ploi
din veri norocite,
acuma-s coclite,
căldările-s triste,
zvântat optimiste
și cerul persista…
rezistă…rezistă,
sărmanii de noi,
sunt cactușii goi.
dmd.

M219

Anotimp de-o poezie,
mie, ție….ție, mie,
grabă nu-i s-ating o mie,
fie-mi ție….fie-ți mie,
moliciune, frenezie,
ție, mie….mie, ție
ș-alburie poezie,
fie spuse,
fie….fie.
dmd.